Traducere pentru Nemira – 30% din Dansul Dragonilor

407 pagini (de la pag. 593, paragraful 15 inclusiv, până la pag. 1000 inclusiv) din
Dansul Dragonilor 
(A Dance with Dragons), al cincilea roman din seria Cântec de Gheaţă şi Foc
de George R. R. Martin
Colecţiile Nautilus SF, George R. R. Martin / Format: hardcover 225×250 mm
decembrie 2011

Ceilalţi traducători: Laura Bocancios, Mihai Dan Pavelescu, Silviu Genescu

Redactor : Nicoleta Ghement

Fragment din roman:

– Tu mi-ai dat fetişcana. Ce-ar fi să despachetezi darul? S-aruncăm o privire la fetiţa lui Ned Stark.

Nu e niciun fel de rudă cu Lordul Eddard, fu cât pe ce să spună Theon. Ramsay ştie, trebuie să ştie. Ce joc nou şi crud mai e şi ăsta? Fata stătea lângă piciorul patului, tremurând ca o căprioară.

– Lady Arya, te rog să te-ntorci cu spatele. Trebuie să-ţi dezleg şireturile rochiei.

– Nu. Lordul Ramsay îşi turnă un pocal de vin. Cu şireturile durează prea mult. Taie-i rochia.

Theon îşi scoase pumnalul. Nu trebuie decât să mă-ntorc şi să-l înjunghii. Cuţitul e în mâna mea. Învăţase jocul. O altă capcană, îşi spuse, aducându-şi aminte de Kyra şi de cheile ei. Vrea să-ncerc să-l ucid. Şi, după ce-o să dau greş, o să-mi jupoaie pielea pe de mâna în care-am ţinut lama. Îşi umplu pumnul cu rochia miresei.

– Stai nemişcată, doamna mea.

Rochia era largă sub talie, aşa că acolo îşi strecură pumnalul în interior, despicând uşor în sus, ca să n-o taie pe Jeyne. Oţelul trecu prin lână şi prin mătase cu un şuier moale, slab. Fata tremura. Theon fu nevoit s-o prindă de braţ ca s-o ţină neclintită. Jeyne, Jeyne, rimează cu pelin. O strânse mai tare, atât cât îi îngăduia mâna mutilată.

– Nu te mişca.

În cele din urmă rochia căzu, o încâlceală palidă în jurul picioarelor ei.

– Şi lenjeria, porunci Ramsay.

Duhoare se supuse.

Când termină, mireasa rămase dezbrăcată, cu gătelile de nuntă într-un morman de zdrenţe albe şi cenuşii lângă picioare. Avea sânii mici, ascuţiţi, şoldurile înguste, copilăreşti, picioarele la fel de costelive ca ale unei păsări. O copilă. Theon uitase cât de tânără era. De vârsta Sansei. Arya ar fi fost chiar mai mică. În ciuda focului din cămin, în dormitor era frig. Pielea lui Jeyne se făcuse ca de găină. Mâinile i se ridicară pentru o clipă, ca şi cum ar fi vrut să-şi acopere sânii, dar Theon mimă un nu, iar ea îl văzu şi se opri imediat.

– Ce zici de ea, Duhoare? întrebă Lordul Ramsay.

– E…

Ce răspuns vrea? Ce zisese fata, înainte de pădurea zeilor? Spuneau cu toţii că eram drăguţă. Acum nu era. Îi văzu pe spate un păienjeniş de linii subţiri, acolo unde o biciuise cineva.

– … e frumoasă, atât… atât de frumoasă.

Ramsay îi adresă zâmbetul lui umed.

– Îţi întăreşte mădularul, Duhoare? Îl simţi încordându-se sub şireturi? Vrei s-o iei tu primul? Râse. Prinţul Winterfellului ar fi avut dreptul ăsta, aşa cum îl aveau toţi lorzii în zilele de demult. Prima noapte. Dar tu nu eşti lord, nu-i aşa? Nu eşti decât Duhoare. Nu eşti nici măcar bărbat, ca să spunem adevărul.

Luă o altă înghiţitură de vin, apoi aruncă pocalul de-a latul încăperii, spărgându-l de perete. Pârâiaşe roşii şiroiră în jos, pe piatră.

– Lady Arya. Treci în pat. Da, sprijină-te de perne, uite o nevastă bună. Acum desfă-ţi picioarele. Să vedem ce-ai între ele.

Fata se supuse fără niciun cuvânt. Theon se retrase cu un pas către uşă. Lordul Ramsay se aşeză lângă mireasa lui, îşi lăsă mâna să-i alunece pe interiorul coapsei, apoi îşi îndesă două degete în ea. Fata scăpă un icnet de durere.

– Eşti uscată ca un os vechi. Ramsay îşi eliberă mâna şi o pălmui. Mi s-a spus că ştii cum să-i oferi plăcere unui bărbat. Era o minciună?

– N… nu, lordul meu. Am fost în… învăţată.

Ramsay se ridică, cu lumina focului lucindu-i pe faţă.

– Duhoare, vino aici. Pregăteşte-o pentru mine.

Pentru o clipă, el nu înţelese.

– Eu… vrei să spui că… stăpâne, eu n-am… eu…

– Cu gura, zise Ramsay. Şi grăbeşte-te. Dacă nu e udă când termin cu dezbrăcatul, îţi tai limba aia şi ţi-o ţintuiesc de perete.

Undeva, în pădurea zeilor, ţipă un corb. El avea pumnalul încă în mână.

Îl puse în teacă.

Duhoare, numele meu e Duhoare, rimează cu descurajare.

Duhoare se aplecă să-şi îndeplinească misiunea.

.

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în traduceri Nemira și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.