Traducere pentru Final Chapter – LUNA NEBUNĂ

LUNA NEBUNĂ (FOOL MOON)
de Jim Butcher
al doilea roman din seria Dosarele Dresden (Dresden Files)
colecţia SF & Fantasy
Format: paperback; 200 x 130 x 20 mm
309 pagini
aprilie 2016

Echipa editorială: Iulian Băbălău, Laura Chiș, Adrian Băbălău
Coperta: Nicu Gherasim
Ilustraţia copertei: Chris McGrath

Fragment din roman:

Apartamentul (un cuvânt nepotrivit pentru ceva atât de mare) era strălucitor luminat şi mirosea, foarte vag, a sânge. Un fel de iz metalic dulceag. Îţi zbârleşte părul de pe ceafă, şi mie mi s-a întâmplat instantaneu. Se mai simţea parcă şi un alt miros, al unui soi de tămâie, plus mireasma proaspătă a vântului. Din capul scărilor pornea un coridor scurt, şi am urmat-o pe Murphy în ceea ce părea dormitorul principal, unde am descoperit sursele tuturor mirosurilor.
Mobila lipsea cu desăvârşire, iar încăperea era enormă, te înfiorai gândindu-te cât aveai de mers în toiul nopţii până la baie. Nu erau covoare. Nimic nu împodobea pereţii. Fereastra imensă, cu un sigur canat, nu avea geam, şi vântul de octombrie pătrundea nestingherit. Luna plină se vedea în cadrul ei, ca un tablou înrămat.
Singurul lucru care se găsea din belşug în cameră era sângele. Se zărea pretutindeni, stropi mici împestriţau totul, un jet împroşcase un perete. Urmele stacojii lăsate probabil de un lup voinic duceau drept către fereastra spartă. În centru tronau rămăşiţele unui uriaş cerc al invocării, cu cele trei inele de simboluri desenate cu grijă, cu cretă albă, pe podeaua de lemn şi cu beţişoare de tămâie aprinse intercalate între simbolurile celui de al doilea inel.
Ceea ce mai rămăsese din Kim Delaney zăcea, cu faţa în sus şi fără haine, la câţiva paşi distanţă de cerc. Surprinderea şi şocul i se întipăriseră pe chip şi n-aveau să dispară decât odată cu rigor mortis. Ochii ei negri, cândva scânteietori, fixau tavanul, iar buzele erau întredeschise, parcă în mijlocul unei scuze.
De sub bărbie îi lipsea o bucată mare şi rotundă, smulsă odată cu laringele şi traheea. În rană se vedeau carnea roşie, însângerată, capetele zdrenţuite ale arterelor, muşchii sfâşiaţi şi oasele albe, lucind palid în adânc. Zgârieturi adânci îi deschiseseră trupul ca pe un sac cu fermoar, lăsând-o acoperită de o peliculă stacojie.

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în traduceri Final Chapter și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.